Când un bărbat iubește cu adevărat o femeie, pentru el, ea devine „acasă”
Când un bărbat se îndrăgostește de o femeie, se schimbă ceva în el și la început nici nu-și dea seama.
Când prietenii îl cheamă să se întâlnească, el preferă să-și petreacă timpul cu ea. Și nu este vorba despre faptul că femeia respectivă îi cere să stea cu ea, ci despre faptul că el este mai interesat să petreacă timp compania ei, decât de orice alt lucru ar putea face la o ieșire cu prietenii.
El începe să o protejeze instinctiv, o face fără să se gândească la asta. Îi oferă locul cel mai bun, alege pentru ea bucățile cele mai bune din mâncarea pe care o au pe masă, etc.
Bărbatul respectiv încetează să mai fie preocupat de a demonstra că are dreptate, fiindcă pentru el este mai importantă relația cu ea decât victoria într-o eventuală dispută legată de cine are dreptate.
El este mai atent la ce și cum spune. Și nu o face pentru că s-ar teme de reacția ei, ci pentru că este conștient că pentru ea, cuvintele sale contează mai mult decât cuvintele altora și îl deranjează doar gândul că ar putea s-o rănească prin faptul că a aruncat niște vorbe fără să se gândească.
El începe să construiască un viitor comun în mintea lui. Și nu este vorba despre faptul că este „logic” să o includă și pe ea în planurile sale; este ceva instinctiv, pentru că mintea lui nu-și mai imaginează un „mâine” din care ea să nu facă parte.
El devine un om mai bun și la început nici nu-și dă seama că această schimbare benefică a început în el atunci când s-au întâlnit, că este efectul prezenței ei în viața sa.
El începe să aibă mai multă răbdare, prioritățile sale sunt mai clare, se schimbă perspectiva lui cu privire la ceea ce contează cu adevărat în viață.
Când un bărbat iubește cu adevărat o femeie, nu este vorba doar despre faptul că îi oferă inima lui; pentru el, ea devine „acasă”.
Și ce este cel mai frumos este că el nici măcar nu-și dă seama că face asta, până când cineva apropiat nu-i spune că nu mai este omul care era înainte de a o întâlni pe ea. (Uncle Marcus)