Înainte de a merge mai deoarte, e necesar să faci autopsia relației care a murit
Înainte de a închide definitiv un capitol din viața ta care a fost reprezentat de o relație, este necesar să faci autopsia relației care a murit.
Nu vă grăbiți să mergeți mai departe (eventual către o altă relație), luați-vă timp și reflectați:
Care a fost cauza morții?
A fost o crimă (eu am ucis relația; celălalt a ucis relația, am ucis relația împreună)?
A fost o moarte naturală?
Cum știi că s-ar putea să fii tu cel care a ucis relația?
*E posibil să fi fost tu, dacă prin modul în care te-ai comportat, l-ai umilit/ criticat/ jignit/ batjocorit/ ignorat/ înșelat/ judecat/ rănit/ abuzat pe celălalt.
Faptul că nu ai lovit la modul fizic un om nu înseamnă că nu l-ai abuzat.
*E posibil să fi fost tu, dacă ceea ce iese din gura ta distruge/ lovește/ rănește. Nu doar femeile sunt abuzate în relație. Și unii bărbații sunt abuzați în relațiile lor, fiindcă ce le iese pe gură partenerelor lor, Doamne ferește…
*E posibil să fi fost tu, dacă ai impresia că tu ai întotdeauna dreptate.
Nu e nimic mai rău decât o relație cu un arogant ignorant. Un astfel de om nu te ascultă niciodată atunci când vorbești, dar te consideră vinovat atunci când ieși din acea relație.
*E posibil să fi fost tu, dacă trebuie să ai mereu totul sub control.
În acest caz, celălalt se simte în relație ca într-o închisoare. De câte ori vrea să plece undeva, trebuie să se supună unui proces de interogare.
În plus, tu încerci mereu să-l faci pe partenerul tău să creadă că e ceva în neregulă cu părinții/ familia lui, cu prietenii lui, încerci să-l izolezi de cei apropiați, ca să ai controlul total asupra lui.
*E posibil să fi fost tu, dacă te plângi mereu de ceva, dacă vezi doar jumătatea goală a paharului, dacă ai mereu ceva de criticat, dacă ești mereu nemulțumit de ceva.
*E posibil să fi fost tu, dacă nu ai fost fidel în relație.
Oamenii nu tratează la modul neglijent lucrurile care sunt cu adevărat importante pentru ei; ei tratează la modul neglijent doar obiectele de care se folosesc pentru o vreme, până găsesc altceva mai bun.
*E posibil să fi fost tu, dacă ai mințit în relație.
E suficientă o singură minciună, pentru ca celălalt să pună sub semnul întrebării tot ce ai spus în trecut. Și ce e și mai rău este faptul că tu ești deranjat de faptul că partenerul tău nu te mai crede atunci când continui să spui minciuni.
O relație devine mult mai șubredă după ce apare prima minciună.
Și e posibil ca tu să spui „Nu înțeleg ce mai vrea: mi-am cerut scuze pentru că am mințit. A zis că mă iartă. Acum de ce nu mai are încredere în ce-i spun?”.
Poate că te-a iertat pentru acea minciună. Problema este că i-ai distrus încrederea în tine și acum știe că este posibil oricând să minți din nou, sperând că n-o să te prindă.
E ca o vază care s-a spart; scuzele tale nu mai pot face ca vaza să fie ca la început, să fie întreagă.
Problema este că nu mai poate avea încredere în cuvântul tău, pentru că i-ai demonstrat că nu se poate pune bază pe cuvântul tău. (Jerry Flowers)