Dacă ești în tranziție, înseamnă că ești în pragul unei „promovări”

Există schimbări în spațiul fizic și schimbări/ tranziții spirituale.

Schimbările/ tranzițiile spirituale nu se referă la circumstanțele vieții tale, ci la nivelul tău de capitulare. Creșterea spirituală presupune un nivel din ce în ce mai profund al capitulării în fața Voinței divine.

Și vă spun că în perioada următoare este necesar să ajungeți la un nou nivel al capitulării, fiindcă lucrurile se schimbă rapid și major în lumea fizică.

Există schimbări semnificative în tiparele climatice.

Există schimbări în relații. Ceea ce în trecut unii considerau „plictisitor” acum ei consideră că este „o liniște binecuvântată”. În trecut voiau o companie palpitantă; acum vor liniște.

Există schimbări în stilul vostru de viață. Ceea ce în trecut considerați „distractiv” acum considerați a fi „o distragere”.

Paradoxul tranzițiilor spirituale este că acestea presupun ca în interiorul tău unele lucruri să moară și alte lucruri să se nască, exact în același timp.

Mor lucruri la care înainte apelai pentru a uita de durere sau a o amorți, mor lucruri care acum știi că te îndepărtează de Calea ta și de aceea alegi să nu mai apelezi la ele. Mor compromisuri pe care înainte le făceai și acum refuzi să le mai faci. Mor dinamici toxice în diverse tipuri de relații, pe care înainte le alimentai, iar acum alegi să le elimini.

În interiorul tău se naște un nou „tu”, care tânjește după integritate, după autenticitate.

Și nu este ceva de genul „poate că n-ar fi rău să mă schimb…”, ci este un impuls interior puternic, căruia nu i te poți opune: „A venit timpul să mă schimb”.

E ceva în interiorul tău care te împinge în față, chiar dacă încă nu-ți vine să te desprinzi de unele lucruri din trecut.

E ceva ce te împinge în față, chiar dacă uneori îți vine să plângi, gândindu-te la ce lași în urmă.

E ceva ce te împinge în față, chiar dacă nu știi exact încotro te îndrepți.

E ceva ce te împinge în față, chiar dacă nu știi exact întregul drum, ci doar care e următorul pas.

În viață, noi putem fi în patru situații: fie suntem în plină tranziție, fie suntem înainte de o tranziție, fie doar ce am ieșit dintr-o tranziție, fie suntem în etapa în care opunem rezistență unei tranziții.

Mulți dintre noi suntem acum în plină tranziție.

Motivul pentru care mulți oameni opun rezistență este acela că o tranziție nu presupune o simplă schimbare de locație sau o schimbare a circumstanțelor vieții tale, ci înseamnă o schimbare profundă în inima ta, o schimbare a credințelor tale, a valorilor tale, a comportamentelor tale.

Tranziția implică niște finaluri, implică să spui „rămas bun” unor oameni, implică să spui „asta se oprește aici”.

O tranziție înseamnă că o Versiune a ta trebuie să moară, pentru ca altă Versiune a ta, mai matură/ evoluată, să se nască.

Dar dacă nu ești dispus să lași să moară o veche Versiune a ta, pentru ca cea nouă să se nască, dacă încerci să forțezi lucrurile, pentru ca ceea ce era menit să dureze doar un anotimp să țină toată viața ta, vei fi un mort viu, ce a rămas blocat în zona sa de confort.

Dumnezeu lucrează cel mai bine în interiorul noastră nu la punctul de start, nu la punctul de încheiere a cursei, ci în timpul cursei.

Tranziția ne pregătește pentru a urca la un nou nivel. Dacă refuzi tranziția, refuzi accesul la un nivel superior.

Dacă ești acum în plină tranziție, asta înseamnă că ești în pragul unei „promovări”.

În timpul tranziției trecem prin încercări, prin pierderi, prin durere, prin haos, dar tot în timpul tranziției se pot întâmpla cele mai mari miracole.

Putem accepta faptul că Dumnezeu știe ce face, când decide ca noi să trecem prin astfel de tranziții? (Jerry Flowers)