Destinul și soarta sunt lucruri diferite

Din punctul meu de vedere, destinul și soarta sunt lucruri diferite.

Unul dintre lucrurile pe care le-am conștientizat este că de fapt moartea, așa cum o înțelegem noi, nu există. Ceea ce noi numim moarte este doar o tranziție a conștiinței noastre dintr-un tărâm în altul. Noi lăsăm în urmă corpul fizic și trecem într-o altă Dimensiune, unde nu există timp și unde se află unii dintre cei dragi care au trecut Dincolo înaintea noastră.

Dacă acceptăm ideea că există viață înainte ca noi să venim pe Pământ și există viață și după ce plecăm de pe Pământ, se pune întrebarea „De am am venit eu pe Pământ?”. Este clar că trebuie să existe un motiv pentru care venim aici, că avem ceva anume de făcut pe Pământ – ceva important.

În opinia mea, noi am venit pe Pământ pentru că ne-am oferit voluntar pentru o anumită Misiune, nu pentru că am fi fost obligați să facem asta.

Așadar, întrebarea devine: „De ce m-am oferit eu să vin pe Pământ?”.

În acest context, eu nu operez cu noțiunea de „soartă”, pentru că acest concept presupune că modul în care va decurge viața noastră e ceva ce e bătut în cuie, ceva ce nu putem schimba. Eu nu văd viața umană în acest mod.

Destinul este altceva. Motivul pentru care sufletul meu s-a oferit voluntar pentru a veni aici în această viață este acela de a susține în orice mod pot Schimbarea care are loc acum pe Pământ, procesul evoluției ca nivel de conștiință. Iar modul în care susțin acest proces este la latitudinea mea. Și în final, dacă îi ajut pe alții în procesul creșterii ca nivel de conștiință, se numește că mi-am împlinit Destinul.

Acest mod de a gândi este provocator pentru cei care sunt axați strict pe zona religioasă și cărora li s-a spus mereu că trebuie să fie ascultători, să facă ce le cer anumite persoane, care au un statut superior, să nu pună întrebări, să nu discute regulile ce le sunt impuse, fiindcă altfel vor ajunge în iad, unde vor arde pentru veșnicie, trimiși acolo de un Dumnezeu care îi iubește. Acum pe bune, cum poți să crezi așa ceva?! (Steve Judd)