E greu să te schimbi, dar îți va fi și mai greu dacă rămâi în tiparul victimei

Eu nu sunt genul de om care atunci când are de-a face cu persoane care vin la consiliere, să le cocoloșesc, să le las să-și plângă de milă luni la rând, să le las să-și scuze eșecurile sau greșelile din prezent cu faptul că au avut o copilărie traumatizantă. Eu o să le spun lucrurilor pe nume, fiindcă nu sunt dispusă să lucrez cu persoane care vor să funcționeze în continuare în tiparul victimei și să aibă pe cineva la care să se plângă întruna de aceleași lucruri, dând vina mereu pe alții.

Am înțeles, ai avut o copilărie traumatizantă, dar asta a fost acum 30 sau 40 de ani. Ai de gând să folosești asta ca scuză până la finalul vieții tale sau ești dispus să lucrezi cu traumele tale, să le vindeci și să te schimbi, să-ți asumi responsabilitatea pentru viața ta?

Nu o să fie ușor acest proces de vindecare, nu o să fie ușor să-ți asumi deplina responsabillitate pentru anumite alegeri ale tale din trecut, nu o să fie ușor să accepți că nu e vina altora pentru anumite lucruri dureroase care ți s-au întâmplat, ci este responsabilitatea ta că ai primit acei oameni în viața ta și că i-ai păstrat în viața ta, deși te-au rănit/abuzat de nenumărate ori. Tu ai ales să rămâi în relație cu acei oameni atâta timp. Tu ai ales să le permiți să te rănească/ abuzeze atâta timp.

Nu e ușor să te schimbi, să renunți la anumite credințe/ prejudecăți/ comportamente, să nu-ți mai faci alegerile din spațiul minții, ci din cel al inimii.

Dar îți va fi și mai greu dacă rămâi în tiparul victimei.

Dacă alegi să te schimbi, la finalul acelui proces dificil vei vedea că a meritat efortul, că ai devenit un alt om. (Kerry K)