Îngerii așteaptă să îi invităm în viața noastră, ca să poată interveni

Eu am studiat fenomenele legate de persoanele care au trecut Dincolo și s-au întors pe Pământ, așa-numitele „experiențe în apropierea morții”.

Am discutat cu oameni care au avut astfel de experiențe, îl cunosc bine pe cel care a fondat Asociația de Studii privind Experiențele în apropierea morții și sunt speaker la unele evenimentele organizate pe această temă.

La început, cu ani în urmă, eram fascinată de faptul că toți cei cu care am discutat vorbeau despre aceleași trei lucruri: un tunel care îi ducea către lumină, faptul că acolo îi așteptau cei din familie și faptul că simțeau o Iubire profundă, ceva ce nu au trăit niciodată pe Pământ.

Din ce am constatat, însă, în ultima perioadă, mare parte dintre cei care au experiențe în apropierea morții sunt oameni care anterior au fost atei sau care erau chiar cinici legat de posibilitatea existenței unei Puteri mai înalte, care guvernează totul. Sunt oameni care erau foarte ancorați în materialism, care erau convinși că nu există nimic dincolo de lumea fizică și care după o astfel de experiență în apropierea morții s-au schimbat radical.

Ei ajung Dincolo, constată că nu mai sunt pe Pământ, dar li se spune că nu sunt nici morți, că nu a venit încă vremea să moară și sunt trimiși înapoi pe Pământ, cu instrucțiunea: „Spune și altora ce ai experimentat aici!”.

Acei oameni care credeau că succesul înseamnă să acumuleze cât mai mult, prin orice mijloace, care nu dădeau doi bani pe alții și nu erau dispuși să facă niciun gest dezinteresat de bunătate, se întorc de Dincolo fiind cu totul alt gen de persoane.

Și lor li se mai spune Dincolo: „Noi, îngerii, vrem să vă ajutăm, dar nu putem interveni dacă nu ne cereți în mod explicit acest lucru; nu putem încălca liberul vostru arbitru. Cereți-ne ajutorul, invitați-ne să lucrăm în viața voastră!”.

Așa cum îngerii/ Dumnezeu/ Lumina așteaptă să îi invităm în viața noastră, și întunericul stă la pândă și de-abia așteaptă să intre în viața noastră. Și nu e neapărat vorba despre o invitație explicită pentru el, ci despre faptul că găzduim în mintea/ inima/ viața noastră lucruri precum frica, îndoiala, ura, dușmănia și ale emoții de vibrație joasă. Noi nu înțelegem cât sunt de toxice acestea, nu înțelegem că sunt, practic, o ușă deschisă prin care intră întunericul în ființa/ viața noastră.

Întunericul este cel care îți vorbește în mintea ta și-ți spune lucruri de genul „Ai dreptate să-l urăști, după tot ce ți-a făcut!”, „E dreptul tău să te răzbuni, având în vedere ce ți-a făcut!”, „Cine se crede el, de se pune cu mine? O să-i arăt eu cine sunt!”, „N-o să-l iert niciodată!” și alte lucruri de genul ăsta. (Caroline Myss)