Uneori, Dumnezeu nu ne refuză un dar, ci ne refuză oportunitatea de a-l folosi atunci când vrem noi

Uneori, Dumnezeu nu ne spune „Nu”, ci „Nu încă”, însă avem nevoie de ani întregi ca să înțelegem diferența.

Ne aflăm acum într-o perioadă în care Dumnezeu ne spune unora dintre noi „Da” în privința unor lucruri pe care ni le-a refuzat ani sau chiar decenii la rând.

Este o perioadă în care, pentru mulți dintre noi, se schimbă direcția în care suntem ghidați să mergem. GPS-ul divin ne surprinde cu indicații care ne conduc către un Necunoscut ce, în mod paradoxal, ne pare familiar. Avem sentimentul că în acea direcție există un «ceva» pe care sufletul nostru îl recunoaște.

În ultimele săptămâni sau luni, unii dintre noi am descoperit că avem daruri și abilități de care nu eram conștienți până acum, iar alții suntem ghidați „să scoatem de la naftalină” lucruri pe care le-am învățat sau practicat cu mult timp în urmă, dar pe care, din diverse motive, le-am lăsat deoparte. Și suntem surprinși de fermitatea cu care Divinitatea ne îndrumă acum să revenim la ele.

Sunt lucruri care ne-au pasionat cândva, pe care iubeam să le facem și care ne ofereau un sentiment profund de împlinire, dar pe care nu le-am mai practicat de ani sau chiar decenii. La vremea respectivă, lucrurile pur și simplu „nu s-au legat”, nu ni s-au deschis oportunitățile de a ne folosi în continuare acele abilități.

Unii dintre noi chiar am avut la vremea respectivă sentimentul că „am fost blocați” de Divinitate, fiindcă, deși am încercat în diverse moduri să fructificăm acele abilități, toate ușile păreau să ni se închidă în față. Aveam sentimentul că Dumnezeu nu ne permite să le folosim și asta ne provoca frustrare, fiindcă ni se părea nedrept.

Aveam acele daruri, fuseserăm ghidați și susținuți să le dezvoltăm, știam că le putem folosi pentru a le fi de ajutor celor din jur și totuși, când a venit momentul să le punem în practică, ne-am lovit de bariere pe care nu am reușit să le depășim.

Ne-am simțit ca și cum Dumnezeu ne-ar fi trântit ușa în față. De voie, de nevoie, am acceptat că nu ni se permite să folosim acele abilități, am renunțat să mai încercăm și, cu timpul, nici nu ne-am mai gândit la ele.

Și acum, dintr-odată, ne trezim că Dumnezeu ne deschide acea ușă. Și nu doar că ne-o deschide, dar ne și împinge înăuntru, oferindu-ne pe tavă oportunitatea de a folosi acele daruri „pe care se așezase praful”.

În trecut ne rugam de alții să ne permită să-i ajutăm, folosindu-ne abilitățile respective, și eram refuzați. Acum oamenii vin către noi și ne cer să le oferim ceea ce avem de oferit. Sau suntem ghidați către anumiți oameni cărora Dumnezeu vrea să le oferim darurile noastre, pentru a-i ajuta sau a-i activa în modul în care putem să o facem. Și spre surprinderea noastră, chiar și oameni care nu ne-am fi așteptat să fie receptivi spun „Da”.

Lucrurile încep „să se lege” în moduri surprinzătoare, iar Dumnezeu ne oferă pe tavă ceea ce noi am renunțat de mult să mai cerem.

Motivele pentru care am fost opriți la vremea respectivă să ne folosim acele daruri pot fi diferite.

Unul dintre ele poate fi faptul că omul care eram atunci avea acele abilități, dar nu avea experiența de viață, discernământul și maturitatea spirituală pe care le avem astăzi. Darul era același, însă omul care urma să-l folosească avea încă multe de învățat.

Și nu doar noi trebuia să fim pregătiți. Era necesar să fie pregătiți și oamenii cărora le erau destinate darurile noastre.

Acum nu doar noi suntem diferiți, ci și oamenii către care suntem ghidați. Ei au ajuns într-un punct al evoluției lor în care pot primi și integra ceea ce, în trecut, nu ar fi fost pregătiți să primească/ integreze.

Pe de altă parte, unii dintre noi am fost opriți să ne folosim anumite daruri pentru că, într-o primă etapă, Misiunea noastră presupunea să ne îndreptăm atenția/energia în alte direcții. Iar acum, acele daruri care au fost „puse pe așteptare” sunt readuse în atenția noastră și ni se deschid oportunități de a le folosi.

În unele cazuri, suntem chiar ghidați să învățăm lucruri noi, care completează sau actualizează ceea ce știam deja, astfel încât să putem oferi mai mult și la un nivel superior celui la care am fi făcut-o în trecut.

Nu este întâmplător momentul în care are loc această «redirecționare» și nu este întâmplător nici faptul că suntem ghidați atât de ferm să ne folosim cu prioritate aceste daruri.

Nu este întâmplător nici faptul că ne sunt aduși în cale anumiți oameni care ne cer să le oferim ceea ce avem de oferit sau că suntem ghidați să ne îndreptăm către anumite persoane. Simțim cine este pregătit să primească ceea ce avem de oferit și cine nu.

Nu noi facem selecția, ci suntem ghidați către oamenii potriviți, la momentul potrivit.

Unii dintre noi nu sunt siguri că înțeleg corect ghidarea, că descifrează bine mesajele primite de la Divinitate. După ani de zile în care ți-a fost pusă o barieră și ai fost împiedicat să treci dincolo de ea chiar și atunci când ai încercat să te strecori, nu-ți vine să crezi că acum aceeași barieră a fost ridicată și Dumnezeu te îndeamnă ferm să mergi înainte...

Și nu ești convins că este cazul să lași deoparte lucrurile care au reprezentat până acum o prioritate pentru tine, pentru a te implica în ceva ce ți-a fost refuzat atât de mult timp.

Te întrebi dacă ai înțeles bine, dacă Dumnezeu chiar îți cere acum să faci exact ceea ce ani la rând nu ți-a permis să faci.⠀

Ca să ne arate care este Voia Sa, Dumnezeu ne trimite confirmări. Și uneori acestea sunt atât de clare, atât de magice, încât nu mai lasă loc de îndoială. Mesajul devine imposibil de interpretat altfel decât: „Da, asta vreau să faci acum!”

Nu este puțin lucru când Dumnezeu ridică, după atât de mult timp, o barieră care părea blocată definitiv în poziția „Pe aici nu se trece!” Mai ales când dincolo de acea barieră se află un drum pe care ne-am dorit foarte mult să mergem.

Și iată că, pentru unii dintre noi, Dumnezeu deschide un drum de la care ne luaserăm gândul de multă vreme și ne spune: „Mergi înainte! Folosește acele abilități pe care până acum nu ți-am permis să le folosești!”

Nu tratați cu ușurință o astfel de ghidare. Nu refuzați această redirecționare, fiindcă are legătură cu Misiunea voastră.

Nu refuzați să vă folosiți acele daruri doar pentru că „a trecut prea mult timp de atunci” sau pentru că între timp v-ați dezvoltat alte abilități și talente, pe care le-ați folosit în ultimii ani și care și-au dovedit deja valoarea.

Faptul că ați învățat să mergeți pe alte drumuri și ați obținut rezultate folosindu-vă alte daruri nu înseamnă că cele pe care le-ați lăsat în urmă nu au un rol important în Misiunea voastră.

Sunt momente în care Dumnezeu ne cere să revenim la niște daruri mai vechi tocmai pentru că le putem îmbina cu tot ceea ce am învățat între timp, oferindu-le o nouă dimensiune.

Nu refuzați să urmați „indicatorul” pe care vi-l pune Divinitatea în cale, fiindcă dacă vă încăpățânați să mergeți în continuare pe vechile drumuri, este posibil să constatați că, rând pe rând, pe acestea încep să apară bariere. Practicile și instrumentele de lucru care până acum au dat rezultate s-ar putea să nu mai funcționeze sau să nu mai găsiți oameni interesați de acestea.

Unii dintre noi am așteptat atât de mult în fața unei bariere coborâte de Dumnezeu, încât, la un moment dat, ne-am săturat să mai privim lumina roșie, am făcut cale întoarsă și am ales un alt traseu.

Iar acum, după atâta timp, Dumnezeu ne aduce din nou în fața aceleiași bariere - și de data aceasta este ridicată, iar în fața noastră strălucește Lumina albă.

Uneori, cel mai dificil lucru nu este să acceptăm un refuz divin, ci să acceptăm un „Da” venit de la Dumnezeu după foarte mulți ani.

După ce ai învățat să trăiești fără ceva ce ți-ai dorit foarte mult, după ce te-ai resemnat și ți-ai construit viața în jurul altor preocupări, poate fi surprinzător de dificil să accepți că drumul la care ai renunțat cu mult timp în urmă este acum larg deschis în fața ta.

Dar când Dumnezeu ne spune „Da”, este înțelept să spunem și noi „Da”.

 

Previous
Previous

Fă diferența între mâna care te caută și mâna de care trebuie să tragi în mod sistematic

Next
Next

Numele pe care îl purtăm nu este întâmplător