Știi foarte bine când e „Da” și când e „Nu”
Știi foarte bine când e „Da” și când e „Nu”.
Simți foarte clar când este ce vrei tu.
Și totuși, alegi de atâtea ori
Să spui „Da” când simți reci fiori.
Îi spui „flexibilitate”, îi dai un sens frumos.
De fapt, e compromis - cu un preț dureros.
E trădare de sine și dă mereu cu eroare
Cu cât o faci mai des, cu atât prețul e mai mare.
Experiențele acelea nu vor dăinui.
Sunt devieri de la Cale – sufletul nu va zăbovi.
Te va împinge înapoi, la-nceput cu blândețe.
Dar nu se va da înapoi de la nimic ca să te învețe
Lecțiile care sunt în Programa ta,
Chiar dacă omul din tine nu-ți amintește de ea.
Învață de bună voie să-ți onorezi intuiția, rezonanța.
Să-ți înfrânezi ambiția și aroganța.
Fiindcă oricât de mult te-ai înălța,
Sufletul tău într-o clipă te poate detrona.
El știe ce îți e menit, pentru ce ai venit aici.
Și nu te va lăsa să trăiești ieftin, în frici.
Sufletul tău nu vrea aplauze și popularitate.
Ci adevăr. Rezonanță. Autenticitate.
Când ai spus ultima oară „Da”, deși simțeai că e „Nu”?
Știi foarte bine când este „Da” și când e „Nu”.
Dar de prea multe ori spui „Da”, deși în tine totul spune „Nu”.
O numești „flexibilitate”.
Îți spui că e un semn de maturitate.
Nu spun că e o alegere „rea”.
E doar o alegere care nu e cu adevărat a ta.
Cu siguranță ai argumente cu care s-o justifici,
Îți spui că e mai ușor așa, că viața ți-o simplifici.
Dar cât crezi că o să te mai poți preface?
În tine e o voce care țipă, care nu-ți dă pace.
Nu te pierzi pe tine însuți dintr-odată. Te pierzi puțin câte puțin.
Prin toate deciziile care de fapt nu-ți aparțin.
Spui că sinceritatea ta ar crea o continuă melodramă;
N-ai observat că, între timp, esența ta se destramă.
Eviți conflictele, dar ești în conflict cu tine.
Viața ta devine o continuă negare de sine.
Sufletul tău nu te va lăsa renunți la cine ești.
Ori te schimbi, ori va dărâma tot ce în minciună clădești.
👉 Întrebarea mea este: Continui spui „Da” când simți că este „Nu”?
Sau ai curajul, în sfârșit, să faci cum simți tu?